In lumea noastra
disperarea se masoara in mangaieri.
Cu gandul rasucit nefiresc inspre ieri,
obosim calculand procentual
cat din mirosul de piersici ce ne urla in nari
e real.
Instituim noi metode de comunicare.
Scrijelim cu unghiile ideograme
pe soare.
Noaptea crestem lupi stravezii
sa glasuiasca in locul nostru
din colivii.
Asteptam clipa demult ratacita,
specialista in trezitul la viata.
Pana una sau alta,
ne ghicim viitorul
in moneda cu o singura fata.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu