vineri, 10 noiembrie 2006

Frumusetea din noi

Frumusetea din noi
e o fata
sireata.
Se ascunde
in neunde,
printre zapezile de ieri
si florile de maine
prin miezul de paine
si glas de rinoceri...

Frumusetea din noi
e o zambila
umila.
Nici nu stie
sa fie.
Ea doar tace si creste
peste ramuri de creta
se-nfasoara, cocheta,
si-n lumina, dospeste...

Frumusetea din noi
s-a plictisit
de cersit,
s-a saturat
de uitat,
de ape cu gust amarui,
de minciuna cleioasa
de masca frumoasa
de suflete moarte hai-hui...


Frumusetea din noi
ne mai trage
de maneca
inca...

Niciun comentariu: