vineri, 10 noiembrie 2006

Samanta

Pe-atunci, inca ne mai jucam
de-a devenirea.

Adapostita-n coaja mea
ca intr-un pantec,
m-am lasat ingropata adanc
in gandul tau
umed,fertil.

Acolo astept
sa te surprinda iar ploaia
cu sufletul descult
si mirosind a primavara.

Atunci, stingherit, ma vei naste,
eu zambind galben-verzui
intr-un colt.

Niciun comentariu: