De ce vocea ta
are degete atat de dibace
incat ma dezbraca de indoiala?
Nasture dupa nasture,
intai o maneca,
apoi alta...
Ies la iveala
soapte rotunde,
sinceritate plata
cu buric,
lungi si fine
asteptari...
Cu un ultim val de constiinta
imi acopar goliciunea
desi vocea ta
ma vede intotdeauna
asa cum sunt.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu